Bono di’a, i benvenido al Projeto Romanova! Si tu pode leser esto tecsto, donse la lingua nova ce nus clama Romanova sta funsionando multo bien! Nus ave produsido esta lingua con la speransa ce todos los parladores de las linguas roma’nicas modernas podera’ comunicar eficasemente entre se. La lingua nova consiste de tres mil vocablos, mas o menos, i elo fu formado de vocablos prendidos di todas las cuatro linguas roma’nicas maiores: el espaniese, el fransiese, el italiese, i el portugalese.
Bună ziua şi bine aţi venit la proiectul „Romanova”! Dacă puteţi citi textul de mai sus, atunci înseamnă că noua limba pe care o numim „Romanova” funcţionează foarte bine. Am creat această limbă cu speranţa că toţi vorbitorii limbii romanice moderne vor fi capabili să comunice între ei eficace. Noul limbaj este format cu aproximativ trei mii de cuvinte luate din patru limbi romanice principale: spaniola, franceza, italiana, şi portugheza.
Dicţionarul Romanova-Român, Englez-Romanova.
GHID DE PRONUNŢARII de ROMANOVA
a | pronunţată ca a în mare | f | pronunţată ca f în fată | m | pronunţată ca m în masă | s | pronunţată ca s în sală |
b | pronunţată ca b în bani | g | pronunţată ca g în gară (întotdeauna) | n | pronunţată ca n în noi | t | pronunţată ca t în tare |
c | pronunţată ca c în cană (întotdeauna) | i | pronunţată ca i în maşină | o | pronunţată ca o în notă | u | pronunţată ca u în sută |
d | pronunţată ca d în dată | j | pronunţată ca ş în şapte | p | pronunţată ca p în pastă | v | pronunţată ca v în vacă |
e | pronunţată ca e în temă | l | pronunţată ca l în lună | r | pronunţată ca r în gară | Numai 19 litere! |
Despre pronunţare: Duplul rr se pronunţă ca un tril. Fiindcă j este ca ş în şapte, combinaţia tj se pronunţă ca c în „cer”, şi combinaţia nj se pronunţă ca nc în „arunce”. Accentuarea este asemănătoare cu accentuarea spaniolă; un apostrof după vocală arată că ea este accentuată. Despre cuvintele care n-au nici un apostrof (majoritatea mare), un cuvânt terminat în vocală sau litera s se accentua pe penultima silabă; un cuvânt terminat într-o consoană care nu este s se accentua în ultima silabă. Literele i şi u sunt semivocale (pronunţate ca i scurt în iunie şi stai, şi u scurt în luăm şi stau) dacă ele sunt urmate de vreo vocală, sau dacă ele sunt precedate de a, e, sau o, aşa că i şi u nu se consideră silabe separate în acest caz, dacă nu sunt urmate de apostrof, care ar arăta că sunt vocale pline şi accentuate. Dvs. puteţi scrie substantivele proprie şi cuvintele din alte limbi în ortografierea natală, sau facultativ, dvs. puteţi folosi ortografia Romanovei. Facultativ, dvs. puteţi pune un accent ascuţit deasupra unei vocale în loc de apostrof după ea. Majusculele sunt facultative în Romanova. Facultativ, dvs. puteţi folosi o diagonală (/) în loc de punct la terminaţia frazei. Dvs. puteţi pronunţa litera s ca z în „izvorî” dacă ea este urmată de consoană sonoră. Facultativ, dvs. puteţi pronunţa amândouă r şi rr ca r sau trilul. Facultativ, dvs. puteţi pronunţa b şi v ca persoane îi pronunţă spanioleşte.Numele Literelor:
Când se pronunţă literă cu literă, poate zice „v de victoria”,
etc., pentru claritate.
Literele: a b c d e f g (h) i j (k) l m
Numele: a be ce de e fe ge (aj) i je (ca) le me
Literele: n o p (q) r s t u v (w) (x) (y) (z)
Numele: ne o pe (cu) re se te u ve (ue) (ecse) (ie) (sa)
Nişte exemple verbale în context:
io ave lesido en la Interrede ce una dama europana de sisenta anios ave fasido una filia naser en un ospital en Israel depo’is aver indicado ce ela teneva solamente cuarenta oto anios. El me’dico, stupefasido, diseva ce eli jama’is averi’a dado a la dama una trasplantasion de ovos si eli aveva sabido sua eda’ vera.
En eso tempo, toda la terra parlava la mesma lingua. Cuando la jente emigro’ di la rejon del oriente, eles descubrio’ una sona plana en la rejon de Sinar, i ala’ eles resto’ par resider. Un di’a, algunas personas disio’ a otras: „Nus deve faser blocos de arjila, i cosinar les en el fogo.” Asi’, eles uso’ blocos enve’s de piedras i asfalto natural enve’s de mortiero. Pois eles disio’: „Viene, nus deve costruer una jida’ i una torre ce contactara’ el sielo. De esta manera, nus sera’ famosos i nus no devera’ ser dispersados atrave’s toda la terra”. Ma el senior Dio desendio’ par ver la jida’ i la torre ce la jente costrueva, i eli penso’: „Eles es una sola jente i eles parla una sola lingua; por eso, eles ave comensado esto travaio, i por nada del mundo eles va sesar de faser lo. Seri’a mas bono ce nus desende par confunder lora lingua, par ce eles no comprendera’ entre se.” Asi’ fu ce el senior Dio les disperso’ atrave’s toda la terra, i eles seso’ de costruer la jida’. En esa localida’, el senior Dio confundio’ la lingua de toda la jente de la terra, i di ala’ eli les disperso’ atrave’s todo el mundo. Por eso, la jida’ es clamada „Babel”. (Mai multe exemple…)
Verbele pasive sunt formate cu verbul ser („a fi”):
Timpul Pasiv Verbului | |
Prezent Pasiv | io (tu, etc.) es creado, prendido |
Trecut Pasiv | io (tu, etc.) fu creado, prendido |
Viitor Pasiv | io (tu, etc.) sera’ creado, prendido |
Condiţional Pasiv | io (tu, etc.) seri’a creado, prendido |
Timpul perfect passiv se formează cu aver sido („a avea fost”):
Timpul Perfect Pasiv Verbului | |
Prezent Perfect Pasiv | io (tu, etc.) ave sido creado, prendido |
Trecut Perfect Pasiv | io (tu, etc.) aveva sido creado, prendido |
Viitor Perfect Pasiv | io (tu, etc.) avera’ sido creado, prendido |
Condiţional Perfect Pasiv | io (tu, etc.) averi’a sido creado, prendido |
Exemple Structurei Verbului | ||
iotuelielanusvoselesestos omesloros amigos | esfuave sidoaveva sidosera’va serseri’aavera’ sidova aver sidoaveri’a sido | vijilado(s) por la polisi’a.multo admirado(s) por todos.recomendado(s) por los otros.abondante(s) en la jida’.atacado(s) por los soldados.acusado(s) por suos enemigos.obliviado(s) por el governo.buscado(s) por Interpol.escutado(s) por el congreso.oi’do(s) por el conselio. |
Dacă cuvântul se termină în vocală neaccentuată, dvs. o mutaţi, şi după aceea, se adaugă sufixul. Dacă sufixul adăugat are un asterisc aici, (redundant n.n.) se pune aceasta vocală la sfârşit, dar dacă nu este nici o vocală la sfârşitu, se pune litera e la sfârşit.
capabil să primească acţiunea verbului: (verb de -ar) –able, (verb de -er) –ible, e.g. bevible (potabil).
idee abstractă (formată cu adjectiv): –ida’, e.g. co’modo (comod), comodida’ (comoditate).
idee abstractă (formată cu verb): (verb de -ar) –ansa, (verb de -er) –ensa, e.g. importante (important), importansa (importanţă).
adjectiv activ, format cu verb: (verb de -ar) –ante, (verb de -er) –ente, e.g. caminante (plimbător).
adverb (format cu adjectiv; dacă adjectivul se termină în –o, dvs. trebuie schimba aceasta în –a): –mente, e.g. rapidamente (repede).
capabilitate de a primi acţiunea verbului: (verb de -ar) –ablida’, (verb de -er) –iblida’, e.g. beviblida’ (potabilitate).
timp condiţional: (verb de -ar) –ari’a, (verb de -er) –eri’a, e.g. parlari’a (aş vorbi, ai vorbi, ar vorbi, am vorbi, sau aţi vorbi).
recipient: –ero, e.g. salero (recipient pentru sare).
diminutiv: *-et-, e.g. casa (casă), caseta (casă mică); canson (cântec), cansonete (cântec mic).
ori-: –ciera, e.g. dondeciera (oriunde). Nu se mută vocala la sfârşitul.
fracţie: –ieme, e.g. dos tresiemes (două treimi).
plin de (format cu substantiv): –oso, e.g. ventoso (vântos).
timp viitor: (verb de -ar) –ara’, (verb de -er) –era’, e.g. parlara’ (voi vorbi, vei vorbi, va vorbi, vom vorbi, veţi vorbi, sau vor vorbi).
persoană care face acţiunea verbului obişnuit sau profesional: (verb de -ar) –ador, (verb de -er) –edor, e.g. travaiador (lucrător).
timp imperativ: (verb de -ar) –a, (verb de -er) –e, e.g. corre! (alergă! alergaţi!).
infinitiv: (verb de -ar) –ar, (verb de -er) –er, e.g. parlar (a vorbi).
locuitor sau membru (format cu loc sau cu grup): –ano, e.g. italiano (italian).
rând acţiunii verbului: (verb de -ar) –ata, (verb de -er) –ita, e.g. una caminata (o plimbare).
instrument, dispozitiv, sculă, sau unealtă: (verb de -ar) –adora, (verb de -er) –edora, e.g. lavadora (maşină de spălat).
-ism: –ismo, e.g. capitalismo (capitalism).
-ist: –ista, e.g. comunista (comunist).
fiinţă tinerescă: *-el-, e.g. cane (câine), canele (căţel); gato (pisică), gatelo (pisoi).
limbă (formată principal cu naţiune, cu loc, sau cu cultură): –ese, e.g. el japonese (limba japoneză).
a face (format cu adjectiv): –isar, e.g. oscurisar (a întuneca).
-olog: -o’logo, e.g. antropo’logo (antropolog).
-ologie: -oloji’a, e.g. antropoloji’a (antropologie).
număr ordinal: –e’simo, e.g. el cuatre’simo (al patrulea).
participiu trecut sau adjectiv asemănător: (verb de -ar) –ado, (verb de -er) –ido, e.g. parlado (vorbit).
loc pentru acţiunea verbului: (verb de -ar) –adero, (verb de -er) –edero, e.g. manjadero (sufragerie).
plural: (după o vocală) –s; (după o consoană) –es, e.g. libros (cărţi), cansones (cânteci).
participiu prezent: (verb de -ar) –ando, (verb de -er) –endo, e.g. correndo (alergând).
timp prezent: (verb de -ar) –a, (verb de -er) –e, e.g. prende (iau, iei, ia, luăm, sau luaţi).
timp preterit: (verb de -ar) –o’, (verb de -er) –io’, e.g. prendio’ (luai, luaşi, luă, luarăm, luarăţi, sau luară).
imperfectul trecut: (verb de -ar) –ava, (verb de -er) –eva, e.g. reparava (reparam, reparai, repara, reparaţi, reparau).
persoană sau lucru care primeşte acţiunea verbului: (verb de -ar) –ado, (verb de -er) –ido, e.g. el cosinado (gătitul).
magazin sau prăvălie (format cu marfă): –eri’a, e.g. paneri’a (brutărie).
superlativ (ca „cel mai”): *-i’sim-, e.g. suave (moale), el suavi’sime (cel mai moale).
pom, arbore, tufiş, sau plantă (format cu fruct sau cu legumă): –era, e.g. aranjera (portocal).
afectuos: *-in-, e.g. cane (câine), canine (câine iubit).
PREFIXE:
din nou sau înapoi (format cu verb): re-, e.g. repintar (a vopsi din nou).
anterior (format cu substantiv): ecse-, e.g. ecsepresidente (preşedinte anterior).
a desface (format cu verb): des-, e.g. desconectar (a deconecta).
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 sero uno dos tres cuatro sinco sis sete oto nove dies dies uno
12 20 30 35 40 50 60 dies dos venti trenta trenta sinco cuarenta sincuenta sisenta
70 80 90 100 200 1000 2000 1.000.000 setenta otenta noventa sento dos sento mil dos mil un milion (de)
2.000.000 1.000.000.000 1.000.000.000.000 dos miliones (de) mil miliones (de) un milion de miliones (de)
Conjuncţia i („şi”), nu este folosită în numerele. Virgula („,”) este folosită în fracţiile zecimale, şi se poate folosi un punct pentru a separa mii de milioane, etc., şi ore de minute, etc. Numerele Ordinale:
0-lea prim, întâi 2-lea 3-lea 4-lea 5-lea sere'simo une'simo dose'simo trese'simo cuatre'simo since'simo
6-lea 7-lea 8-lea 9-lea 10-lea 11-lea sise'simo sete'simo ote'simo nove'simo diese'simo dies une'simo
12-lea 20-lea 30-lea 40-lea 50-lea dies dose'simo vente'simo trente'simo cuarente'simo sincuente'simo
60-lea 70-lea 80-lea 90-lea 100-lea sisente'simo setente'simo otente'simo novente'simo sente'simo
200-lea 1000-lea 2000-lea 1.000.000-lea dos sente'simo mile'simo dos mile'simo milione'simo
2.000.000-lea 1.000.000.000-lea 1.000.000.000.000-lea dos milione'simo mil milione'simo un milion de milione'simo
Alternativ, se poate exprima un număr ordinal dacă se foloseşte nu’mero înainte de numărul cardinal; dacă acestea sunt cu substantiv, dvs. le puneţi după substantivul: el libro nu’mero tres (cartea treilea). Fracţiile sunt formate cu sufix –ieme în loc de –e’simo. Substantivul jumătate este meta’, şi sfert este cuarto sau cuatrieme. Adverbul întâiul este primero, şi pe jumătate este adverbul medio.
Zilele Săptămânei, Lunile, şi Anotimpurile:
luni | marţi | miercuri | joi | vineri | sâmbătă | duminică |
lunedi’a | martedi’a | mercoledi’a | jovedi’a | venerdi’a | sa’bado | domingo |
ianuarie | februarie | marţie | aprilie | mai | iunie |
janero | febrero | marso | abril | maio | junio |
iulie | august | septembrie | octombrie | noiembrie | decembrie |
iulio | agosto | septembre | octobre | novembre | disembre |
primăvară | vară | toamnă | iarnă |
primavera | estivo | otonio | inverno |
Se exprimă datele cu numere cardinale: el cuatro de febrero (patru februarie).